sâmbătă, 10 octombrie 2009

Avem şi noi prieteni

Eu nu ştiu ce credeaţi voi, dar eu şi cu Nae avem mulţi prieteni. Suntem o comunitate restrânsă şi foarte unită. Avem reguli stricte, adică fiecare face cum, când şi ce îl taie capul. Nu avem un conducător, pentru că nu reuşim niciodată să fim de acord în privinţa unuia, nu fiindcă nu am fi competenţi, desigur.
M-am întâlnit cu Nae azi, la prânz, şi am convenit să spunem şi despre prietenii noştri câte ceva, că aşa e frumos. Vom spune câte ceva despre fiecare, păreri obiective, bineînţeles, şi vom face prezentările într-un mod cât mai elevat, specific nouă. După lungi deliberări cu Nae, finalizate după ce am dat cu banul, primul pe listă este cel mai înţelept dintre noi (a se citi bătrân), adică Ursache.
Află tot >>

Aaaa... şi autografe nu dau

Află tot >>

Credeai că nu văd, ah?!

Iar îţi faci de cap, Ţuţule? Doamne, nu ştiu ce să mă mai fac cu puşlamaua asta mică. Cum întorc privirea, cum dispare de lângă mine... Acum ce a mai făcut? Ce ai făcut aici, mă?
Of, of, of...
Bună ziua, oameni buni. Eu sunt Nae. Motanul Nae. Sunt vechi în zonă, ştiu strada asta ca-n palmă (sau lăbuţă, fiecare după posibilităţi). Nu vreau să mă laud că sunt regele străzii. Toţi mă cunosc şi mă respectă, îi privesc pe toţi de sus, de prin copaci, de pe garduri, de pe balcon, toţi mă invidiază. Eu am avut mare noroc. Am ajuns aici acum un an şi ceva. Stăpânul m-a găsit într-o zi ploioasă, sub o streaşină, era un frig afară, ceva de speriat... Brr... Am avut mare noroc, trebuie să recunosc şi nu mi-e ruşine să spun că am fost un vagabond, dar acum e bine.
...sau era bine până să-mi iau necaz pe cap. A apărut Ţuţu. Ăsta crede că dacă a venit el lucrurile or să se schimbe p`aici, dar se înşală. Amarnic. Nae conduce activităţile aici, o să vadă el. Atât am avut de zis. Sunt motan şi mă respect.
Ne mai auzim.
Află tot >>

Un blog de familie, o familie mai ciudată, dar al dracului de simpatică

Toată lumea se întreabă cum a fost posibil aşa ceva, cum eu Ţuţu, am ajuns să mă împrietenesc la cataramă cu Nae. Uite că se poate. Şi ce dacă el are coada mai lungă? Nu-mi pasă, abia îl prind mai uşor când alerg după el prin curte. Şi ce dacă el se poate sui în copaci şi eu nu, nu mă mişc de sub copacul ăla până nu se dă jos de bună voie. Ştie cât de perseverent sunt.
L-am cunoscut pe Nae într-o vară, e mai bătrân ca mine, dar ne înţelegem bine. Ce să vă mai spun , povestea noastră a început acum câteva luni şi, domn`e, ne înţelegem minunat, eu pe limba mea, el pe limba lui. La început, când l-am auzit vorbind, am crezut că face mişto de mine, dar nu e vina lui, e bătrân săracul...
Destul cu vorbăria, să mă prezint: eu sunt Ţuţu, un pechinez simpatic, născut undeva prin Sibiu, dar m-am mutat în Prahova. Tare norocos am fost. În ceea ce priveşte aspectul ăsta, ca în alte aspecte, nici nu vreau să-mi amintesc. De un singur lucru mă plâng, dar asta vă voi spune mai târziu. Gata, acum tac că iar îmi sare Nae în cap şi-mi spune că îmi merge gura ca o moară stricată (tare ţâfnos e boşorogul ăsta).
Hai, pa.
Află tot >>

Dig deep:

Powered By Blogger